PENTRU CĂ EU SUNT TU

Pentru cuvântul nerostit și pentru atunci când cerul nu-și pudrează orizontul cu puful îngerilor neîntâlniți…

Pentru când vuiește tăcerea vreunui răsărit de departe și mai ales pentru atunci când munții tăi par să se afunde într-o zare necuprinsă…

Pentru gândul ajuns la răscrucea celor patru zări, în așteptarea îmbrățișării celor patru suflete, sorbind din conversațiile fără de cuvinte…

Pentru atunci când amintirea pare să alunece pe crengi cu promoroacă, pe aripa pleoapei fagilor îndepărtați…

Pentru atunci când îmi auzi bătăile inimii în primul fulg de zăpadă din zori, pentru toate zilele, pentru toate culmile nestrăbătute încă, pentru toate aripile pe care mi le-ai dăruit din carnea anilor tăi, pentru ca astăzi eu să fiu tu și zborul meu să poată fi mai înalt decât al tău…

Pentru întreaga ta lume așezată la poalele lumilor mele, pentru poienile înverzite așternute în calea mea, din pacea rugăciunilor tale fierbinți pentru ca nicicând să nu-mi fie rece și întuneric. Pentru curajul izvorât din brațele tale în toate chemările mele..

Pentru că astăzi este sărbătoarea cea mai mare, Tata! Astăzi nu trebuie să îți urez nimic, căci din sufletul tău a luat ființă lumina sufletului meu, astfel că muzica visărilor tale devine ritm al valsului meu…

Pentru că eu sunt tu, știu că vei avea grijă ca vremea să nu pășească apăsat pe anii ce stau să se aștearnă cuminți nu în calea ta, ci alături de tine, așa cum alături îți stă și inima mea.
Astăzi turnăm bucurie în pocale de timp, ne așezăm în jurul mesei celor șapte scaune și închinăm pentru tine!

La Mulți Ani, Tata! Să ne trăiești, iubitul nostru, iubit!

(©2018 Narcisa Mădălina Basarman. Toate drepturile rezervate.)