CAMERAMAN VS VIDEOGRAF

Bună vă fie lunea, în care pun pariu că crește și iarba, căci ieri a plouat!

Am promis cu ceva timp în urmă că voi mai reveni cu informații din domeniul meu, fiindcă de când telefoanele pozează în modul pro și filmează așișderea, nu mai spun de editarea pe telefon și profesorul google, pot să apară confuzii și mi se pare de bun simț să ajutăm, cei care putem să facem lumină.

E ca și cum m-aș da barman profesionist după ce mi-am luat Tassimo cu capsule acasă. Nu-s și chiar dacă beau cafea tare de peste 20 de ani, habar n-am să deosebesc tipurile aromelor de cafea – proveniență etc dar dacă vii la mine în vizită, am să te întreb dacă ai bea o cafea după denumirile de pe capsule și chiar aș putea părea că știu să îți fac un irish coffee de auzi și cimpoiul în fundal.

Textul ăsta nu se vrea a fi nici despre baruri, nici despre barmani și cu atât mai puțin despre cafele ci despre titulaturile astea simandicoase care ar trebui să facă diferența între ”plebe” și ”artiști”.

Cred că acest text va fi de ajutor nu doar clienților ci în principal colegilor mai la început de drum care au nevoie de sprijin moral.

Începem cu începutul, căci mai întâi a fost LUMINA și cu lumină lucrăm și noi – fotografii, cameramanii, videografii și nu în ultimă instanță, pozarii căci în DEX găsim și acest termen. Fără lumină nu există nici de unele, căci senzorul cam de asta are nevoie. Acum.. că unii aleg doar lumina ambientală, alții investesc un pic mai mult financiar și ca studiu – este în egală măsură corect, atâta timp cât rezultatul coincide cu ce s-a agreat cu clientul plătitor.

”Termenul de fotografie are o triplă semnificație în vorbirea curentă:

este tehnica de a crea imagini sub acțiunea luminii;

este o imagine obținută prin această tehnică;

este o ramură a artei grafice care folosește această tehnică.

Cuvântul fotografie are la origine două cuvinte provenite din limba greacă: φῶς phōs care se traduce ca lumină și γραφις graphis care se traduce ca a scrie. Literalmente se poate traduce prin scriere cu lumină[1]. În vorbirea curentă se mai folosește termenul de imagine foto.” Popular, fotografului i se spunea pozar și de acolo termenul de poză. Mai târziu, cadrelor fotografice li s-a dat mișcare – bun venit, film mut! și mai apoi sunet și a apărut cinematografia așa cum toți o cunoaștem. Ei dar unde am pierdut pe drum VIDEOGRAFIA?!

Tot noi ne sclifosim și spunem că nu facem poze ci fotografii așa cum cameramanul este ceva demodat și fără personalitate, spre deosebire de videograf. Așa-i? GREȘIT! Dacă tot am pus etimologia termenului de fotografie mot a mot din Wiki voi proceda la fel și cu videografia:

”Videography is the process of capturing moving images on electronic media and even streaming media. The term includes methods of video production and post-production. ”

Mai pe înțelesul tuturor, videograful este polivalent, mai exact este cel care preia imagine ca un… cameraman, sunet ca un sunetist, controlează lumina necesară proiectelor în care este implicat, își stăpânește aparatura fără a avea neapărat nevoie de colegi – editează, unde are posibilitatea și se dorește: regizează, creează și, în funcție de tipul proiectului, predă materialul final în formatul agreat cu clientul. E un fotograf cu viața mult mai complicată și investiții mai mari. Nu creativitatea face diferența între unul și celălalt și nici tipul de aparatură folosită. Există cameramani excepționali sau camere de supraveghere și videografi foarte slabi sau omniprezenți – gândind povestea chiar dacă se schimbă ”scenariul” mai apoi legând-o. Pun ghilimele, căci la nunțile și botezurile balcanicilor mai niciodată socoteala de acasă nu coincide cu cea din târg și dacă este ceva ce nu rămâne nefolosit – acela este timpul, motiv pentru care un bun documentarist fără parkinson, cu portofoliu disponibil prezentării este ceea ce e recomandabil.

Dacă vrei însă să realizezi un proiect / film artistic, vei angaja cu siguranță o echipă ”cu de toate” și vei avea și un buget pe măsură, îl vei pregăti din timp cu echipa ta și nu te vei abate sub nicio formă de la planul întocmit de specialiști. Desigur, nu putem vorbi de nunți, botezuri sau mici proiecte de familie, unde protagoniștii nu sunt și nici nu trebuie să pară actori profesioniști – emoțiile lor reale, stângăciile în gesturi sau priviri redau de fapt starea care va fi retrăită la fiecare vizionare. E pe youtube un filmuleț cu Dem Rădulescu și o nuntă televizată. Nu vrei asta!

Este așa o aiureală creată pe internet, de producătorii de telefoane și aparatură low budget încât cine să mai înțeleagă? HD-FullHD-BlueRay-UHD-4K- ne putem întinde chiar către 8K, stabilizatoare, glide-uri, macarale, drone, efecte, camere video, recordere, microfoane, sau camere foto cu funcție video? Eu cred că ambele își găsesc locul însă pentru proiecte diferite și folosite corect și onest. Dar ce-i cu 4K ăsta? Simplu: full HD este un sfert din 4k însă povestea e mai lungă decât atât.. fps, bits și altele. Scurt și clar ar fi cam așa filmul fără editare (imagine și sunet) este ca sarmaua fără conținut.

Mai cred că noi, cei din branșă, avem obligația morală să oferim toate informațiile – în primul rând pe cele legale și referitoare la portofoliul real, fără omisiuni căci altfel va fi și leopardul prezent la predarea gardului.

Lumină bună, dragi colegi! Alegeri inspirate, dragi cititori!

Cu drag,
Mădălina

PS Dacă nu ții la glume sau te cam plictisesc scriindu-ți, mergi cu încredere unde nu e vorbărie multă ci vei putea viziona câte ceva din video-urile noastre, pe www.foto-grafica.es

(Autor: Mădălina Basarman, 1.05.2023)

Puede encontrar más textos míos en https://parohiaortodoxalogrono.blogspot.com/ y https://madalinabasarman.blogspot.com/